Teatrul
cu Povești
Abonează-te

De ce e bine să le spunem copiilor povești înainte de culcare

de Echipa Teatrul cu Povești12 noiembrie 20262 min de cititPentru părinți
De ce e bine să le spunem copiilor povești înainte de culcare

„Mai spune-mi una!” e, probabil, cea mai frumoasă rugăminte de la sfârșitul zilei. Povestea de seară nu e doar un mod de a adormi copilul: e un mic ritual care îl ajută să crească.

1. O rutină care liniștește

Copiii se simt în siguranță când știu ce urmează. Baie, pijama, poveste, somn: când ordinea se repetă în fiecare seară, trupul și mintea învață că vine vremea odihnei.

2. Mai multe cuvinte, vorbire mai bogată

Poveștile aduc cuvinte pe care nu le folosim zilnic: „tindă”, „cumpăna fântânii”, „vicleug”. Auzite într-o întâmplare care îi place, copilul le reține mai ușor și începe să le folosească singur.

3. Atenție și imaginație

Ca să urmărească o poveste, copilul trebuie să țină minte personajele și să își imagineze locurile. E un exercițiu de atenție făcut cu plăcere, nu din obligație.

4. Emoții puse în cuvinte

În povești, personajele se tem, se supără, se bucură sau se căiesc. Vorbind despre ele, copilul învață să numească și ce simte el. O întrebare simplă, ca „Tu ce ai fi făcut în locul iedului?”, deschide discuții neașteptate.

5. Timp numai al vostru

Zece minute în care telefonul stă deoparte și sunteți doar voi și povestea. Pentru copil, asta înseamnă enorm.

Cum facem din poveste un obicei

  • Alegeți aceeași oră și același loc, în fiecare seară.
  • Lăsați copilul să aleagă povestea, chiar dacă e aceeași pentru a zecea oară.
  • Puneți întrebări, dar nu transformați povestea într-un examen.
  • Încheiați cu un ritual: o formulă de final, ca „Și-am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea așa”.

Și ecranul?

O poveste animată poate fi un început frumos, mai ales pentru cei care abia descoperă o poveste. Priviți-o împreună, nu îl lăsați pe copil singur cu ecranul, și încercați ca ultimele minute dinaintea somnului să fie fără lumină puternică. Un obicei care ne place: vă uitați la o poveste de la Teatrul cu Povești după-amiază sau după cină, iar seara, în pat, copilul v-o povestește el, cu vorbele lui.